La Râşnov un munte de gunoi stă între Munţii Bucegi şi Munţii Piatra Craiului

0
324

Au camuflat depozitul de deșeuri.

Nu la fel de multe resurse au însă şi alte localităţi din judeţul Braşov care au de rezolvat aceeaşi problemă. La Râşnov, un oraş cu venituri net mai mici decât Săcele, un munte de gunoi stă între Munţii Bucegi şi Munţii Piatra Craiului, chiar la poalele masivului Postăvaru.

E un oraş vizitat anual de zeci de mii de turişti români şi străini, veniţi să vadă cetatea medievală din localitate. Poate și de jenă față de ei, autoritățile de aici au încercat să ascundă gunoiul sub preş. Sau mai bine zis sub un strat de argilă gros de trei metri pe care l-au turnat peste groapă. Pe alocuri, stratul e spălat de ploaie și gunoiele ies la suprafață. Dar Uniunea Europeană nu a fost dusă de nas de improvizaţia românească şi a trecut depozitul pe lista celor neînchise.

„UE nu e de acord cu această lucrare pentru că sunt anumiţi paşi obligatorii privind astuparea acestor rampe neconforme. Trebuie să o acoperim cu o membrană geo-textilă, un material special, apoi mai vine un strat de nisip, apoi un alt strat geo-textil, apoi se fac nişte sondări pentru a elimina cantitatea de biogaz, să nu mai existe acele focare de ardere în interiorul deponeului”, explică Ilie Marian, responsabil de mediu la Primăria oraşului Râşnov.

Culmea este că Râşnovul este un exemplu pozitiv de cum se gestionează gunoaiele în judeţ. În urmă cu şapte ani, a fost printre primele localităţi din ţară care au decis să recicleze deşeurile primite de la populaţie. Pe când în cea mai mare parte a țării gunoiul era preluat amestecat de la populație și dus direct la rampă, fără să îl sorteze, cei din Râşnov au împărţit populaţiei saci în care să arunce resturile reciclabile: hârtie, sticle, metal sau plastic. În fiecare zi din săptămână, după un calendar cunoscut de toţi locuitorii, o maşină vine şi ridică din fața locuințelor sacii cu gunoiul care poate fi valorificat.

„Astfel reducem cantitatea de deşeu pe care trebuie să o transportăm la groapa de gunoi de la Braşov. Astfel scad şi costurile noastre, dar şi costurile pe care le suportă cetăţeanul”, explică un reprezentant al firmei Consiliului Local care gestionează deşeul în oraşul aflat pe lista neagră la Bruxelles.

http://jurnalul.ro/special-jurnalul/reportaje/factura-nepasarii-a-ajuns-la-150-de-milioane-de-euro-creste-cu-120-000-euro-zi-759329.html

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here